A dracu’ țară, ce o mai iubim, dar și ce o mai înjurăm! Ce o mai lăudăm că e mișto, că are mare, munte, dar și ce mai râdem de ea, că n-are o autostradă care să te ducă în week-end o sută și ceva de kilometri pe Valea Prahovei, fără să stai în trafic o juma’ de zi!

A dracu’ țară, că bogată mai e, dar săraci mai sunt oamenii ăștia de trăiesc în ea. Și tot țin cu dinții să rămână aici, cu speranță că mâine va fi mai bine! Nu va fi, dar așa sunt oamenii concepuți, structurați psihic, să gândeasca pozitiv și atunci când le bate vântul prin buzunare.

A dracu’ țară, că ne place mult la alții, că e civilizație, că e bun-simț, că e curățenie, dar când ne întoarcem, după ce tragem o fugă de week-end, zicem că tot aici e mai bine, mai mișto. Că ăia nu știu să se distreze ca noi!

A dracu’ țară, că e împărțită în săraci și foarte bogați. În muncitori și puturoși. Cu o mica sau fără clasă de mijloc.

A dracu’ țară, cu politicienii ei cu tot. Unii mai hoți ca alții! Toți o apă și un pământ, că îți vine să le dai foc, ca să unești toate puterile lui Captain Planet!

A dracu’ țară, cu spăgile care se cer peste tot, dar pe care oamenii au ajuns să le perceapă ca pe un lucru absolut normal. Și le plătesc înjurând, dar cu zâmbetul pe buze. Că așa e la noi…

A dracu’ țară, cu toată istoria ei. Când mai mare, când mai mica! Cu Vlad Țepeș, care a ajuns în cărți Dracula, dracu’ știe de ce?! Cu micul și îndesatul Ștefan cel Mare, care-i căpăcea pe ăia câtă frunză și iarbă, cu Mircea cel Bătrîn, ăla din Scrisoarea a III-a – ”tu ești Mircea? Da-mpărate!”, cu Mihai Viteazul care a unit ce a unit, că bancurile au rămas tot alea cu un oltean, un moldovean și un ardelean! Semn că tot diferiți sunt.

A dracu’ țară, când cu rușii, când cu americanii, că s-a creat o amestecătură din care noi, locuitorii, am cam pierdut mereu! Sau n-am câștigat. Nouă ne plac și egalurile, că nu se supără nimeni!

A dracu’ țară, cu prețuri ca afară! Și salarii, ca la noi. Cu toate mincinunile, care ni se bagă pe gât, până ajungem să le preaslăvim, ca pe niște adevăruri absolute!

A dracu țară războinică, cu forță armată cât Luxemburg, dar cu tupeu cât China! Mici, mici, dar ne place să ne luăm în piept cu ăia mari!  

A dracu’ țară, cu șmecherii ei, că mulți mai sunt, dar și cu oamenii deștepți, care caută aprecierea și o primesc rar sau niciodată. Că așa e în România.

A dracu’ țară, cu șoferii ei ambițioși din cale-afară, unu mai iute ca altu’, unu mai grăbit ca altu’, în care corul răsunător al claxoanelor rivalizează cu operele lui Enescu! 

A dracu’ țară, cu atâția și atâția corupți neprinși. Sau cu ăia care fura milioane, miliarde, fac doi ani de pușcărie acasă, cu Dom Perignon pe masa, apoi se întorc la ce știu ei să facă mai bine. Că noi, poporul, suntem niște proști, îi lăsăm și ei râd de noi.

A dracu’ țară, cu mici și sorici. Că un grătar de la noi nu se poate compara cu niciun picnic de la americani, nemți, francezi sau ce or mai fi!

A dracu’ țară, cu manelele și maneliștii ei. Că ni le-au băgat turcii pe gât și le-am primit cu bucurie, ca niște ghiuluri de aur, ca niște blugii contrafăcuți, aduși din Istanbul. Cu ”n” mic!

A dracu’ țară, care importă toate căcaturile din afară, care îți dă să mănânci roșii de cauciuc din Spania, castraveți cu gust de nimic din Italia, mere umflate cu chimicale ”made in Franța”, etc.

A dracu’ țară, plină de moluri, că a uitat lumea să mai iasă prin parcuri, la aer. A ajuns să-l prefere pe ăla condiționat de interior, să dea o tură prin magazine și să cumpere la prețuri mai mari ca-n vest, produsele refuzate de ăia. Că, na, ce ne mai place să fim prostiți!

A dracu’ țară, că nu e în stare să facă nimic pentru turism, să atragă lume. La noi, ăia de vin, au citit pe net că sunt gagici mișto (ei le zic curve) ieftine ca berea. Bă, chiar n-avem să oferim ceva, că Bucureștiul, aranjat un pic, ar rivaliza cu metropolele de afară, care atrag milioane și milioane de turiști anual.   

A dracu’ țară, cu spitalele ei, în care mori cu zile, dacă n-ai bani să împingi. Nu sunt bani să le renovăm, nu sunt medicamente, salvările sunt niște epave culese de pe fundul mării.

A dracu’ țară!

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here